Cum citim prognozele meteo

Cum citim prognozele meteo

Cum citim prognozele meteo

Meteo
Ponturi
Tehnică Montană
21 Jul 2017 paul

Am decis să scriu acest articol deoarece mi-am dat seama că multă lume (inclusiv persoane cu experienţă montană de câţiva ani) nu au habar să citească şi să interpreteze o prognoză meteo. Nu mă refer la nimic science-fiction gen date folosite de companii aeriene, ci conceptele simple: temperatura, precipitaţii, vânt şi alte elemente dintr-o prognoză obişnuită.

Înainte să intru în detalii, trebuie să se înţeleagă faptul că prognozarea vremii nu este o ştiintă exactă: natura, deşi are nişte comportamente previzibile, nu se poate "citi" niciodată în totalitate datorită multitudinii de variabile atmosferice, care depind strâns una de cealaltă.

Pentru a înţelege mai bine cum arată o prognoză, în timp ce parcurgi articolul, aruncă un ochi la screenshot-urile de mai jos făcute de pe site-urile Meteoblue şi Weather Underground (Wunderground). E şi o legendă, ca să înţelegi mai bine fiecare punct.

Temperatura şi temperatura resimţită

Sunt doi termeni atât de similari şi totodată care diferă foarte mult.

Temperatura este exprimată în grade Celsius sau Fahrenheit şi reprezintă starea de încălzire a atmosferei (în cazul nostru), fiind masurată la umbră. În cadrul unei prognoze, temperaturile sunt exprimate pe ore (img. - 6), în funcţie de momentul zilei şi suplimentar e precizată temperatura minimă (img. - 2) şi cea maximă (img. - 3) dintr-o zi anume. Pentru o drumeţie, temperatura e unul din cei mai importanţi factori, subestimarea temperaturii ducând la multe accidente sau salvări montane. În general, temperatura minimă e vizată, deoarece aceasta e atinsă pe timpul nopţii când dormim în cort sau în podul unei cabane. Temperatura maximă e importantă şi ea când tinde să fie vreme caniculară sau iarna, când riscă să destabilizeze straturile de zăpadă.

Temperatura resimţită (img. - 7) depinde de 3 factori: temperatura, viteza vântului şi umiditatea. Cel mai bun exemplu pentru temperatura resimţită este când stăm în faţa unui ventilator într-o zi toridă: afară sunt 30 grade, dar din cauza efectului de racorire al vântului, noi simţim ca şi cum sunt 25. Temperatura resimţită e direct proporţională cu viteza vântului - cu cât e mai puternic vântul, cu atât e mai "rece". Asta e valabil atât la temperaturi ridicate, cât şi la temperaturi joase. Tabelul de mai jos prezintă variaţia temperaturii în funcţie de vânt.

 

Viteza vântului Temperatura °C
0 km/h 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 -30
10 km/h 9 3 -3 -9 -15 -21 -27 -33 -39
20 km/h 7 1 -5 -12 -18 -24 -30 -37 -43
30 km/h 7 0 -6 -13 -20 -26 -33 -39 -46
40 km/h 6 -1 -7 -14 -21 -27 -34 -41 -48
50 km/h 6 -1 -8 -15 -22 -29 -35 -42 -49
60 km/h 5 -2 -9 -16 -23 -30 -36 -43 -50
70 km/h 5 -2 -9 -16 -23 -30 -37 -44 -51
80 km/h 4 -3 -10 -17 -24 -31 -38 -45 -52
90 km/h 4 -3 -10 -17 -25 -32 -39 -46 -53
100 km/h 4 -4 -11 -18 -25 -32 -40 -47 -54

 

Umiditatea prezintă un factor important în temperatura resimţită la temperaturi mari (peste 20 grade), cu cât umiditatea creşte, cu atât creşte şi temperatura resimţită.

Când se merge într-o tură trebuie ţinut cont mai degrabă de temperatura resimţită decât de temperatura masurată la umbră.

Pericolele asociate temperaturii sunt: hipotermia, degerăturile, îngheţarea apei sau a alimentelor în cazul temperaturilor mici; hipertermia sau şocul termic, creşterea tensiunii, alterarea alimentelor în cazul temperaturilor ridicate. Din fericire, rareori întâlnim temperaturi peste 30 grade Celsius în munţii României, ele fiind mai mult prezente în oraşe.

Precipitaţiile

Cantitatea şi tipul de precipitaţii pot face diferenţa între o tură reuşită şi o renunţare la tură. Precipitaţiile sunt influenţate de cantitatea şi tipul de nori. Ele sunt definite de trei proprietăţi: tipul de precipiaţii, şansa de precipitaţii şi cantitate de precipitaţii. Am vazut multe cazuri în care cineva deschidea prognoza meteo, se uita la iconiţa ce reprezenta vremea pentru ziua respectivă (soare cu un nor de ploaie) şi zicea "Ehh, o să plouă. Nu mai mergem", fără să se uite măcar la sansa de precipitaţii sau la cantitate. Iconiţele ce le vedeţi pe site-uri meteo sunt doar orientative, de obicei reprezintă cel mai rau caz posibil. Când de fapt schimb ce contează sunt numerele...

Există 2 mari tipuri de precipitaţii: ploaie şi zăpadă. În cazuri rare, avem şi gridina, dar multe site-uri meteo o includ tot la ploaie.

Şansa de precipitaţii (img. - 11) e definită în procente şi reprezintă care e probabilitatea să existe precipitaţii:

  • 0% - 30% - e probabilitate mică să fie precipitaţii, se poate merge în tură
  • 30% - 60% - e probabilitate medie să fie precipitaţii, se poate merge în tură dar trebuie luate măsuri de precauţie: pelerine de ploaie, haine impermeabile, etc. De asemenea, iarna atenţie la avalanşe!
  • 60% - 100% - aproape sigur o să fie precipitaţii, e recomandat să se stea acasă dacă e cazul de ploaie. Dacă ninge nu e periculos, decât dacă se traversează pe pante cu risc de avalanşe sau drumul devine blocat (depinde şi de cantitate)

Cantitatea de precipitaţii (img. - 5 şi 10) se exprimă în milimetri/oră şi reprezintă volumul de apă care cade. Metoda de măsurare e în felul următor: se ia un cilindru gradat care se lasă afară în ploaie/zăpadă. Diametrul cilindrului nu e important. După o oră se masoară câţi milimetri s-au umplut din vas. Dacă vasul s-a umplut până la gradaţia de 5mm, înseamnă ca avem 5mm/h. Cantitatea se poate măsura pe orice interval de timp, cele mai frecvente sunt pe oră sau pe zi.

Orientativ, avem următoarele cantităţi de precipitaţii:

  • <2,5mm/h - ploaie uşoară
  • 2,5mm/h - 10mm/h - ploaie moderată
  • 10mm/h - 50mm/h - ploaie intensă
  • <50mm/h - ploaie violentă

Atenţie! Şansa de precipitaţii nu depinde de cantitate! Putem avea, de exemplu, şanse mici de precipitaţii şi cantităţi mari. De exemplu dacă sunt 10% şanse de precipitaţii cu 35mm/h, e o sansă foarte mică să fie o ploaie puternică. Dar dacă sunt 100% şanse să fie 2mm/h, inseamnă că pentru acea oră, va ploua uşor în mod sigur.

Pericolele asociate cu precipitaţiile sunt: hipotermia, udarea echipamentului, pericol de alunecare, viituri, umflarea pârâurilor, lipsa posibilităţii de a face foc - în cazul ploilor; avalanşe, blocarea căilor de acces, astuparea corturilor şi refugiilor de urgenţă, lipsa vizibilităţii - în cazul ninsorilor; distrugerea echipamentului sau a autovehiculelor, rănire - în cazul grindinei.

Vântul

După cum am văzut mai sus, vântul are un rol important în influenţarea temperaturii resimţite dar nu doar atât. Este definit prin 2 caracteristici principale: viteza şi direcţia.

Viteza (img. - 4 şi 9) se exprimă în km/h sau m/s. Vântul poate fi schimbător în zonele montane, viteza variind rapid. Se estimează prin observare, folosind scala Beauford, prezentată mai jos.

Direcţia (img. - 4 şi 8) e folosită foarte mult în aviaţie şi navigaţie marină, mai puţin în drumeţii. Cu toate astea şi direcţia are roluri importante, în special în campare: se pot pune corturi pe diferite feţe ale muntelui în funcţie de direcţie, corturile se pot aranja în aşa fel încăt să nu sară tăciuni de la foc dacă bate vântul. Direcţia se raportează la punctele cardinale, NV de exemplu, înseamnă că vântul bate dinspre Nord-Vest.

Animalele simt prezenţa altor animale sau a omului în funcţie de direcţia vantului. De exemplu, dacă treci în linişte pe lângă o stână, iar vântul bate din direcţia stânei înspre tine, sunt şanse mari să nu te simtă câinii.

Pericolele asociate cu vântul sunt: hipotermia, reducerea vizibilităţii (viscol sau condiţii de praf), dezechilibrarea pe poteci, suflarea echipamentului, distrugerea corturilor, căderi de copaci sau pietre

Alti indici meteo utili

Indicele UV - (img. - 13) nivelul ultravioletelor creşte direct proporţional cu înălţimea, de aceea la altitudini mari, în zile însorite e necesar să se utilizeze protecţie solară: cremă cu factor de protecţie ridicat, şepci, umbrele, ochelari de soare, etc. De asemenea, zăpada reflectă eficient razele UV. Atenţie, ele pătrund cu uşurintă şi prin pături subţiri de nori. Pericolele includ: arsuri solare, insolaţie, afectarea ochilor, degradarea echipamentului.

Umiditatea - (img. - 14) cu cât umiditatea e mai crescută cu atât mai greu reuşim să ne răcorim în zilele calde (vezi temperatura resimţită mai sus). De asemenea, dacă e umiditate mare, de exemplu lângă ape, echipamentul se uscă mai greu.

Presiunea atmosferică - (img. - 12) Deşi e un factor care nu influenţează decât un procent mic de oameni (de exemplu cardiacii, sau cei cu probleme la încheieturi), modificarea presiunii atmosferice poate să însemne schimbarea vremii (în rău sau în bine).

METAR - multe prognoze meteo includ si datele METAR folosite în principal de aeroporturi. O informaţie METAR arată ceva de genul: METAR LBBG 041600Z 12012MPS 090V150 1400 R04/P1500N R22/P1500U +SN BKN022 OVC050 M04/M07 Q1020 NOSIG 8849//91= şi conţine informaţii precum: data, codul aeroportului, temperatura, vant, tipurile de nori si multe altele. Aceste informaţii nu sunt folosite la drumeţii deoarece provin de la statii meteo aviatice (aeroport sau aerodrom), dar e bine de stiut ce înseamnă, dacă te întâlneşti vreodată cu ele.

Procesul de interpretare a unei prognoze meteo

În continuare am să prezint care sunt pașii de citire a unei prognoze meteo, împreună cu elementele esențiale și câteva site-uri de încredere pe care eu le folosesc. Descrierea e bazată pe screenshot-urile de mai jos, făcute pentru data de 23 iulie 2017.

Pasul 1. - Se caută destinația dorită. În cele mai multe cazuri, aceasta e un munte, un lac, o zonă de campare, etc. Unele site-uri (spre exemplu meteoblue.com) au incluse si formele de relief precum munți sau vârfuri importante. Dacă nu reușești să cauți după muntele dorit, încearcă să cauți prognoza pentru cea mai apropiată localitate. În acest exemplu, am să caut munții Hășmaș, cea mai apropiată localitate fiind Bălanul.

Pasul 2. - Se verifică șansele și cantitatea de precipitații (img. - 5, 10, 11) pentru ziua dorită, în cazul nostru, ziua de duminică (img. - 1). Site-uri diferite, vor da mai mult sau mai puţin prognoze diferite, rămâne la latidutinea noastră să facem o medie și să alegem întelept modul de abordare a vremii. În cazul nostru, putem vedea ca site-ul meteoblue.com prognozează 80%-90% șanse de precipitații între orele 12:00 și 17:00 cu 1-2mm/h, în timp ce wunderground.com prognozează 78-100% șanse între orele 12:00 și 17:00 cu 1-2mm/h. Atentie, in imaginea meteoblue de mai jos e prezentată cantitatea de precipitații pe 3 ore (mm/3h). Se poate trage concluzia că avem de-a face cu o instabilitate în jurul dupămesei și trebuie să fim pregătiți cu pelerine și huse pentru rucsaci. Chiar dacă sunt șanse mari să plouă, cantitatea e mică.

Pasul 3. - Se verifică temperaturile și temperaturile resimțite. Meteoblue oferă temperaturi între 13 și 21 de grade, Wunderground temperaturi între 14 și 23 de grade (img. - 2,3,6). Temperatura resimțită (img. - 7) e destul de apropiată deci putem trage concluzia ca vom avea temperaturi mari și se pot duce haine mai subțiri și saci de dormit de vară.

Pasul 4. - Se verifică viteza vântului și direcția dacă e cazul. Putem vedea viteze între 6 și 14 km/h în timpul zilei conform Meteoblue și 5 și 8 km/h conform Wundeground (img. - 4,8,9). Concluzionăm că vântul nu prezintă un pericol, nici dacă e să punem cortul în zone mai expuse.

Pasul 5 - opțional - Putem verifica dacă chiar dorim date complete, umiditatea (img. - 14) și indicele UV (img. - 13), care sunt prezente doar pe unele site-uri și sunt opționale, în sensul că nu ne ajută extraordinar de mult.


Prognoza Meteoblue

Prognoza Wunderground

Legendă:

  1. Ziua selectată pentru prognoză
  2. Temperatura minimă a zilei
  3. Temperatura maximă a zilei
  4. Directia şi intensitatea vântului pentru ziua respectivă
  5. Cantitatea de precipitaţii estimată pentru ziua respectivă
  6. Temperatura pe ore
  7. Temperatura resimţită pe ore
  8. Directia vântului pe ore
  9. Intensitatea (viteza) vântului pe ore
  10. Cantitatea de precipitaţii estimată pe ore
  11. Probabilitatea de precipitaţii estimată pe ore
  12. Presiunea atmosferică pentru ziua respectivă
  13. Indicele UV pentru ziua respectivă
  14. Umiditatea pe ore

Concluzie

Ideea finală e că prognozele pot fi imprecise, e bine să selectăm surse bune de prognozare şi să le lăsăm la o parte pe cele care oferă date eronate sau incomplete. Deşi e o ştiinţă inexactă, predicţia corectă a vremii ne poate scuti de ture eşuate, iar cu timpul învăţăm cum să scoatem maximul de informaţii din prognoze meteo aflate în mai multe surse de încredere.

De asemenea, după cum am zis mai sus, trebuie să evităm reflexul de a ne uita doar la iconiţa prognozei şi în schimb să analizăm în detaliu toate datele oferite.

 

EDITARE

La sugestia prietenului meu fotograf Lucian Sătmărean doresc să mai menţionez următoarea idee: în cuvintele lui "orice prognoză peste 2 zile e horoscop"; deşi prognozele sunt din ce în ce mai precise, cu cât ziua care ne interesează e mai depărtată de "astăzi", cu atât prognoza e mai imprecisă. În general, dacă ziua turei e la mai mult de 2-3 zile distanţă, se mai verifică odată site-ul meteo la o dată mai apropiată de plecare. E recomandat să se verifice prognoza cu o zi înainte şi în ziua respectivă, înainte de plecare pentru o siguranţă maximă.